ma tarai cautand negasirea
daruind aripi retezate
noptii...
de-atata amar de vreme
si(n)gur
atat de bine ma cunosc
si-mi sunt atat de strain
daruind aripi retezate
noptii...
de-atata amar de vreme
si(n)gur
atat de bine ma cunosc
si-mi sunt atat de strain
de ce imi seamana totul
RăspundețiȘtergerecu si(n)gur stain dintr-o lume
ce taraie aripi in focul
ce-si cauta negasind nume
reverenta
Străin îi sunt nopţii
RăspundețiȘtergereun miez de lumină
ascund
te caut şi-i cer încă porţii
să-mi lase deschisă o cale
s-ajung
confuzul isi face loc aici..
RăspundețiȘtergere@ anonim- imi place... si se si potriveste mult :)
RăspundețiȘtergereunde??
@29decembrie- :)poza e de vina
Spre ceea ce-mi este nelămurit încă...
RăspundețiȘtergere