"Anii treceau tiptil ca niste soapte
Unul venise de prin Miaza Noapte
Si celalalt dintr-un Apus.
S-au intalnit,
Si-au multumit,
S-au luat de mana si s-au dus,
Se cunosteau din presupus."

Arghezi

vineri, 15 iulie 2011


Zîmbesc din nisip cuvioase destine
Îmi creşte în palmă o iesle de taur
Erai Europa călare pe mine
Cu perle în scoică şi creangă de aur.

Eram călăreţul cu nume pedestru,
Minam sub zenit o caleaşcă de cerbi
Îngînam disperat jurămîntul rupestru
Scrijelit cu cătuşe în umbre de ierbi.

Am să nasc galaxii, tu dresa-vei comete
Vom jertfi dimineaţa cocoşi nenăscuţi
Cînd muri-va un pian voi ieşi din perete
Întrebarea n-o ştiu dar răspunsul e: Mulţi !

Se vor scrie pe rînd glorioase odisee
Vor muri neştiuţi preşedinţi, chiar şi regi
Un bătrîn va iubi tot aceeaşi femeie
În uitatul deşert ne vom fi tuaregi.



autor

5 comentarii:

  1. minunat!
    imi canta poemul de cand l-ai postat!
    imi pare ca-l stiu de ceva vreme (?!)
    si nu imi gasesc memoria-n poeme (mea culpa)

    perfect canta poemul

    RăspundețiȘtergere
  2. imi canta si astazi doi tuaregi
    si numele lor tot il mai caut
    in palme nisipul e cald; sa-ntelegi:
    pian sau vioara, perete sau flaut
    eu doar te caut si caut si caut...

    RăspundețiȘtergere
  3. intrebarea n-o stiu
    dar raspunsul e ' multi'

    RăspundețiȘtergere